„Comportamentul simulat (disimulat) reprezinta refuzul de a marturisi si de a recunoaste o atitudine reala fata de o persoana oarecare sau incercarea de a camufla fata de sine insusi o dorinta pe care totusi o simte.” I. Ciofu
Biodetectia comportamentului simulat se bazeaza pe un principiu cunoscut inca din antichitate: interdependenta psiho-somatica, adica raportul legic dintre functionarea corpului (legile generale somatice) si a „sufletului” (legile generale psihice).
Cu multi ani in urma, adica in ultimul deceniu al sec al XIX-lea, au existat preocupari pentru folosirea mijloacelor si metodelor tehnico-stiintifice in stabilirea si detectarea minciunii. De atunci, s-a constatat faptul ca atunci cand o persoana minte, au loc modificari psihofiziologice la nivelul organismului. Pornind de aici, au fost descoperite si perfectionate diferite tehnici de detectare psihofiziologica a comportamentului simulat.
Comportamentul simulat e definit ca o incercare de a ascunde sau falsifica sensul unei realitati de fond psihosomatic.
Poligraful (detectorul de minciuni) este un instrument de inregistrare a reactiilor psihofiziologice care analizand constiinta subiectului cauta sa evidentieze daca acesta reda cu fidelitate si sinceritate informatiile si derularea faptelor. Functionarea poligrafului se bazeaza pe faptul ca o minciuna spusa constient produce tensiune emotionala care la randul ei induce modificari ale reactiilor fiziologice, acestea fiind inregistrate sub forma unor diagrame.
Poligraful (cunoscut si sub numele de „detectorul de minciuni”) este un dispozitiv care inregistreaza si masoara simultan pe o diagrama modificarile a cinci parametri psihofiziologici: respiratia toracica, respiratia abdominala, reactia electrotermica, tensiunea arteriala – puls si tonusul muscular in timp ce subiectului i se pun intrebari. Fiecare parametru psihofiziologic inregistrat grafic pe diagrama poligraf prezinta anumite caracteristici specifice pe care examinatorul le analizeaza si le interpreteaza, formuland concluziile cu privire la sinceritatea sau nesinceritatea subiectului.
Detectarea simularii pleaca de la faptul ca starile de tensiune psihica, aparute in momentele de nesinceritate, cum sunt si cele specifice persoanei care cauta sa ascunda adevarul determina o serie de modificari fiziologice. Astfel, persoanele nesincere, implicate in savarsirea unei fapte de delapidare, furt, inselaciune, participa cu intreaga personalitate, activandu-si toate functiile psihice, deoarece miza si riscul sunt la cote maxime.
Tehnicile de investigare, care detecteaza emotia se bazeaza pe urmatoarele elemente:
– in momentul simularii, individul prezinta o serie de manifestari emotionale (stari de anxietate);
– persoana ascultata nu-si poate controla in intregime aceste manifestari emotionale.
Conform studiilor realizate la nivel international de mai multe organizatii specializate in risk management, profilul psihologic al infractorului care lucreaza in mediul privat are urmatoarele trasaturi caracteristice:
• foarte inteligent;
• munceste excesiv;
• standard ridicat de viata, peste nivelul castigului;
• se simte invulnerabil si se manifesta ca atare in relatiile cu colegii;
• previne orice verificare/auditare;
• rar bolnav, nu cere concediu;
• lucreaza in spatele usilor inchise, singur;
• adesea nu are un inlocuitor delegat pentru responsabilitatile sale;
• isi asuma o gama larga de responsabilitati;
• participa la actiuni caritabile.
Alte trasaturi specifice descoperite sunt:
• 85% din faptasii descoperiti in timpul investigatiilor erau barbati;
• autorul tipic al fraudelor investigate are varsta cuprinsa intre 36 si 55 de ani;
• infractorul va continua sa comita acte de fraude pana este prins;
• 91% din faptasii investigati au actionat in mod repetat – pe o perioada de cativa ani.
In 89% din cazuri, infractorii au savarsit frauda impotriva propriului lor angajator. In aceste situatii:
• faptasii par a se fi bucurat de increderea angajatorului si colegilor;
• mai mult de 50% dintre infractori lucrau in compania respectiva de mai mult de 6 ani;
• faptasii detineau o pozitie care le permitea sa evita controalele sau sa se abata de la procedurile standard;
• in 86% din cazuri autorul fraudei facea parte din echipa de management si in doua treimi din cazuri din echipa de senior management;
• majoritatea delapidatorilor in cazurile investigate lucra in departamentul financiar;
• in 20% din cazuri, angajatul infractor avea un complice in exterior.
O masura eficienta de reducere a riscului de frauda in organizatii o reprezinta testarea la poligraf, care urmareste in egala masura identificarea persoanelor sincere si nesincere. Prin efectuarea examinarilor poligraf salariatii inteleg ca exista la indemana conducerii societatii un mijloc prin care in orice moment pot fi identificate eventualele prejudicii create de acestia si astfel metoda in sine se constituie si ca un puternic factor preventiv.
Scopul testarilor poligraf:
• Stabilirea corectitudinii si sinceritatii candidatilor la angajare in raport cu cerintele impuse de angajator;
• Examinarea candidatilor pentru a fi numiti sau promovati in functii de raspundere;
• Verificarea loialitatii si a corectitudinii salariatilor fata de angajatori;
• Prevenirea sustragerilor din societati comerciale prin examinari periodice ale angajatilor;
• Stabilirea veridicitatii afirmatiilor persoanelor in orice situatie
• Crearea unei imagini complete a activitatilor intreprinse de angajati la locul de munca;
• Identifica persoanele care fac scurgeri de informatii confidențiale din cadrul companiei;
• Ajuta la protejarea companiei de inselaciune sau furt;
• Se realizeaza formarea unui climat de incredere si a unor colective de munca unite si productive
Beneficiile testarii poligraf sunt:
• Reducerea fraudelor in companie, cu pana la 90%, prin intermediul utilizarii poligrafului;
• Identificarea candidatilor potriviti pentru a fi numiti sau promovati in functii de raspundere;
• Identificarea persoanelor care furnizeaza date confidentiale de la locul de munca;
• Identifica angajatii implicati in prejudicierea companiei prin teste de verificare a pozitiei acestora in anchetele administrative;
• Recrutarea persoanelor fara antecedente infractionale la locurile de munca, prin teste screening de personal in vederea verificarii CV-ului la angajare si a background-ului (consumuri de droguri sau alcool, jocuri de noroc, folosirea mijloacelor firmei in scopuri personale, prejudicii aduse fostilor angajatori);
• Stabilirea corectitudinii si sinceritatii candidatilor la angajare in raport cu cerintele impuse de angajator si prevenirea sustragerilor din companii, prin examinarea periodica a angajatilor.
Examinarile poligraf ajuta la protejarea companiei de furturi si de sustrageri a informatiilor confidentiale. Prin efectuarea examinarilor poligraf sunt depistate prejudiciile si autorii lor, sunt eliminati din cercurile de banuiti salariatii care sunt corecti si loiali societatilor, se realizeaza preventia si in final se creeaza un mediu de afaceri stabil si eficient.
Pentru un management de performanta al activitatilor antifrauda, se recomanda folosirea testarii poligraf, conform principiului „Ai incredere, dar verifica”.
Metodele folosite sunt fundamentate stiintific si exclud cu desavarsire abuzurile, lezarea integritatii fizice sau psihice, a demnitatii si a onoarei persoanelor.
